ANALIZA LUBRIFIANTI
ANALIZA ULEIURI INDUSTRIALE

Uleiurile industriale sunt contaminate cel mai frecvent cu apa si cu particule solide – unul din principalele obiective ale noastre consta in analiza continutului acestora in uleiuri. Acesti contaminanti produc impurificarea si degradarea uleiurilor care inevitabil duc la aparitia defectelor si uzurilor premature in utilajele dinamice sau hidraulice deservite.
ANALIZA CONTINUTULUI DE APA
Prezenta apei in ulei are ca efect degradarea accelerata a proprietatilor de lubrifiere a uleiului si in timp , chiar la corodarea echipamentului . Uleiul si apa nu sunt miscibile , prin urmare, nivelul ridicat al apei in ulei poate conduce la scaderea drastica a capacitatii uleiului de a lubrifia. Uleiurile conventionale pot tolera pana la 200 ppm apa dizolvata sau chiar mai putina . Peste acest prag , apa poate fi gasita sub forma libera in ulei . Sursele de contaminare cu apa sunt neetanseitatile , scurgerile din racitoare , condensul atmosferic s.a. Continutul mare de apa duce la :
- formarea de acizi in ulei
- cresterea ratei de degradare a uleiului deoarece apa este un bun catalizator pentru oxidarea aditivilor
- coroziunea echipamentelor
- obtinerea de rezultate false ale codului ISO 4406 privind continutul de particule solide
Frecventa de masurare recomandata a continutului de apa este de 1-3 luni .

Analiza continutului de apa este efectuata cu un echipament portabil, trusa KITTIWAKE – set digital pentru monitorizarea cantitatii de apa din uleiuri. Trusa poate determina cantitati de apa cu valori mai mari de 200 ppm. Se remarca prin timpul scurt necesar determinarilor si prin acuratetea rezultatelor atat pentru valori mici cat si pentru valori mari ale continutului de apa .
ANALIZA CONTINUTULUI DE PARTICULE SOLIDE CONFORM ISO 4406

Ce este codul ISO 4406 ?
Este codul de curatenie al unui fluid , este format din trei numere si ne furnizeaza urmatoarele informatii despre acel fluid :
– primul numar ne indica numarul maxim de particule solide ≥ 4 microni dintr-un mililitru de fluid
– al doilea ne indica numarul maxim de particule solide ≥ 6 microni dintr-un mililitru de fluid
– al treilea ne furnizeaza numarul maxim de particule solide ≥ 14 microni dintr-un mililitru de fluid
Atentie , codul acesta nu ne furnizeaza cantitatea exacta de particule solide dintr-o anumita gama de marimi din fluidul respectiv ci doar numarul maxim care ar putea exista intr-un milimetru cub din acel fluid . In general numarul de particule solide dintr-o anumita gama de dimensiuni este cuprins intre 1/2 si numarul maxim posibil .
De ce este importanta monitorizarea codului ISO 4406:1999 ?
- Prezinta starea de curatenie a sistemului
- Poate indica semnele timpurii ale defectiunii componentelor avand in vedere ca particulele solide sunt abrazive si pot deteriora suprafata de lubrifiat
- Certifica daca curatenia fluidului este suficienta pentru componentele critice ale sistemului.
- Codul ISO tinta pentru o aplicatie trebuie sa fie cu 2 valori mai mici decat specificatiile OEM pentru componenta cea mai critica din sistem
- Cresterea codurilor ISO cu 2 valori pentru oricare dintre aceste 3 numere , peste cele indicate in documentatia tehnica este un motiv de ingrijorare.
Nota
- Numarul de particule poate varia in functie de temperatura la care este efectuat testul
- Nivelurile ridicate de contaminare cu aer, apa sau solubil vor duce la rezultate false ale codului ISO.
Frecventa de masurare recomandata a continutului de particule solide este de 1-3 luni .

Analiza continutului de particule solide este efectuata cu o trusa portabila PFM 75 cu raportari conform urmatoarelor norme : ISO 4406/1999; NAS 1638; SAE AS 4059E; GOST 17216
Analiza potential continut de lac “VARNISH” exprimat in MPC ΔE conform standard ASTM D7843
Trusa testare VTK potential continut de lac / “VARNISH” exprimat in MPC ΔE conform standard ASTM D7843-12 / ASTM D7843-16. Trusele de testare pentru varnish ofera acces la testarea colorimetrica a membranei (MPC) cu ajutorul unui spectrofotometru si poate fi considerat un echipament de laborator.

Ce este Varnish-ul si cum se formeaza acesta ?

Varnish-ul se formeaza pe masura ce subprodusii polarizati de oxidare ies din solutie, se aglomereaza si se aduna pe suprafete metalice. Suprafete in care se formeaza in mod obisnuit varnish-ul sunt zone reci cu debit scazut si cu spatiu liber redus. De ce? Aici solubilitatea scade, incepe precipitarea si aglomerarea continua. Formarea de varnish o putem gasi: in interiorul rezervorului; pe componente in puncte cu temperatura ridicata; pe peretii rezervorului dar si pe elementele filtrante.